duminică, 31 august 2014

Ford Kuga a fost lansat de curând iar în urmă cu ceva timp am aflat și prețurile de la care va putea fi cumpărat și în țara noastră. For Kuga se vrea un SUV de clasă medie, motiv pentru care are un preț de pornire de 24.800 euro, cu tot cu TVA. La acest preț va puteți achiziționa variantă cu motor de 1,6 litri EcoBoost. Acest propulsor dezvoltă o putere de 150 cai. Transmisia e manuală, în șase trepte. De asemenea, la acești bani veți beneficia și de un sistem automat de tracțiune față. Interesant este că această variantă vine cu niște reduceri semnificative, astfel încât prețul scade până la 22.000 euro.

Dacă va interesează un motor diesel, atunci prețurile pornesc de la 26.300 euro. Această sumă este valabilă pentru versiunea cu 140 CP și cutie manuală. Dacă preferați o cutie automată trebuie să scoateți din buzunar aproape 30.000 euro. Nivelul de echipare mediu, Titanium, are un preț de pornire de 26.300 euro pentru variantă pe benzină. La varianta diesel sunt disponibile două modele, unul de 140 CP și un altul de 163 cai. Aici prețurile variază între 29.300 și 31.550 euro.

Sistem de navigație pentru încă 1500 euro

Cei interesați de lux se pot orienta spre pachetul Drive Assistant. Opțiunile din acest pachet va vor mai costă 1.250 euro dar măcar veți beneficia de faruri Follow Me Home sau un interesant sistem de motorizare pentru unghiurile fără vizibilitate. Sistemul de navigație costă în jur de 1.500 euro și este disponibil doar pentru versiunea Titanium.

Kuga se află la o doua generație, prima variantă contabilizând vânzări de peste 300.000 unități. For Kuga a fost lansat la Salonul Auto de la Geneva din 2012 însă în România a apărut abia acum.

Ford Kuga Are Un Preț De Aproximativ 25.000 Euro

Ford Kuga a fost lansat de curând iar în urmă cu ceva timp am aflat și prețurile de la care va putea fi cumpărat și în țara noastră. For Kuga se vrea un SUV de clasă medie, motiv pentru care are un preț de pornire de 24.800 euro, cu tot cu TVA. La acest preț va puteți achiziționa variantă cu motor de 1,6 litri EcoBoost. Acest propulsor dezvoltă o putere de 150 cai. Transmisia e manuală, în șase trepte. De asemenea, la acești bani veți beneficia și de un sistem automat de tracțiune față. Interesant este că această variantă vine cu niște reduceri semnificative, astfel încât prețul scade până la 22.000 euro.

Dacă va interesează un motor diesel, atunci prețurile pornesc de la 26.300 euro. Această sumă este valabilă pentru versiunea cu 140 CP și cutie manuală. Dacă preferați o cutie automată trebuie să scoateți din buzunar aproape 30.000 euro. Nivelul de echipare mediu, Titanium, are un preț de pornire de 26.300 euro pentru variantă pe benzină. La varianta diesel sunt disponibile două modele, unul de 140 CP și un altul de 163 cai. Aici prețurile variază între 29.300 și 31.550 euro.

Sistem de navigație pentru încă 1500 euro

Cei interesați de lux se pot orienta spre pachetul Drive Assistant. Opțiunile din acest pachet va vor mai costă 1.250 euro dar măcar veți beneficia de faruri Follow Me Home sau un interesant sistem de motorizare pentru unghiurile fără vizibilitate. Sistemul de navigație costă în jur de 1.500 euro și este disponibil doar pentru versiunea Titanium.

Kuga se află la o doua generație, prima variantă contabilizând vânzări de peste 300.000 unități. For Kuga a fost lansat la Salonul Auto de la Geneva din 2012 însă în România a apărut abia acum.

miercuri, 27 august 2014

Activitatea de turism este apreciată de majoritatea oamenilor. Tuturor ne place să călătorim, dar fiecare alege alte locații, anotimp sau modalități. Sunt unii care vor să călătorească stând la hotel de 5 stele, să se ducă la munte și doar să admire peisajul. Eu nu îi înțeleg, când te duci într-o excursie la munte este frumos să mergi pe jos prin păduri, să admiri peisajul de aproape.

Este interesant când te duci la munte să stai la o pensiune sau o cabană, nu neapărat să dormi pe jos prin pădure, dar să ai acces la peisajul frumos pe care îl oferă.



Pe timp de vară cei mai mulți turiști se duc la mare, fiind foarte cald, au și eu ocazia să se mai răcorească în apa mării. Toți vrem să mergem la mare pe timpul verii, dar salariul mic și prețurile de la mare nu prea ne permit să facem asta. Cu 1000-1200 lei pe lună nu prea poți să faci o excursie frumoasă la munte sau la mare. Benzină fiind scumpă transportul te ajunge destul de mult, iar cazarea și mâncarea nu sunt chiar ieftine.
Aici depinde și de pretențiile fiecăruia. Poți sta la o pensiune ieftină, unde nu ai condiții de hotel dar nu este nici rău. La urmă urmei nu ai nevoie de prea mult, oricum dacă ești tânăr toată ziua stai pe afară, pe plajă și în apă, vii la pensiune doar noaptea pentru a dormi, în rest stai și te distrezi.

În România turismul s-ar putea dezvoltă mult dacă s-ar investi în promovare și infrastructură. Dacă șoselele ar fi mai bune și condițiile de cazare pe placul străinilor mulți ar veni la noi în țară pentru o vacanță.
Vouă unde vă place să călătoriți cel mai mult? La mare sau la munte, care sunt stațiune tale preferate?

Unde Îți Place Să Călătorești?

Activitatea de turism este apreciată de majoritatea oamenilor. Tuturor ne place să călătorim, dar fiecare alege alte locații, anotimp sau modalități. Sunt unii care vor să călătorească stând la hotel de 5 stele, să se ducă la munte și doar să admire peisajul. Eu nu îi înțeleg, când te duci într-o excursie la munte este frumos să mergi pe jos prin păduri, să admiri peisajul de aproape.

Este interesant când te duci la munte să stai la o pensiune sau o cabană, nu neapărat să dormi pe jos prin pădure, dar să ai acces la peisajul frumos pe care îl oferă.



Pe timp de vară cei mai mulți turiști se duc la mare, fiind foarte cald, au și eu ocazia să se mai răcorească în apa mării. Toți vrem să mergem la mare pe timpul verii, dar salariul mic și prețurile de la mare nu prea ne permit să facem asta. Cu 1000-1200 lei pe lună nu prea poți să faci o excursie frumoasă la munte sau la mare. Benzină fiind scumpă transportul te ajunge destul de mult, iar cazarea și mâncarea nu sunt chiar ieftine.
Aici depinde și de pretențiile fiecăruia. Poți sta la o pensiune ieftină, unde nu ai condiții de hotel dar nu este nici rău. La urmă urmei nu ai nevoie de prea mult, oricum dacă ești tânăr toată ziua stai pe afară, pe plajă și în apă, vii la pensiune doar noaptea pentru a dormi, în rest stai și te distrezi.

În România turismul s-ar putea dezvoltă mult dacă s-ar investi în promovare și infrastructură. Dacă șoselele ar fi mai bune și condițiile de cazare pe placul străinilor mulți ar veni la noi în țară pentru o vacanță.
Vouă unde vă place să călătoriți cel mai mult? La mare sau la munte, care sunt stațiune tale preferate?
This entry was posted in :

duminică, 24 august 2014

O să abordez în acest articol un subiect dezbătut și de prietenul meu Iulian pe un alt blog din rețea, vorbesc despre mâncare, mai bine spus, despre mâncarea în zilele de sărbătoare. De ce trebuie să avem atâtea feluri de mâncare pe masă? Înțeleg, vin musafiri, familia se adună, dar nu are rost să faci 10 feluri de mâncare din care o să ajungă la gunoi o mare parte, este o pierdere totală.


De ce atâtea feluri de mâncare pe lângă care avem și nu știu câte sortimente de prăjituri și băuturi care mai de care mai scumpe. Trist este că aceste mese necesită foarte mulți bani, iar oamenii fac tot posibilul să aibe pe masă de Crăciun și de Anul Nou cele mai bune feluri de mâncare, chiar și cei săraci fac un efort și împrumută bani sau trag mai tare pe sfârșit de an pentru mâncare, pentru că așa este tradiția, mâncare care ajunge la gunoi și munca depusă este în zadar, în cel mai bun caz toată această mâncare ajunge la un câine, să fie și la el sărbătoare.


După astfel de sărbători tot mai multă lume se plânge că au pus kilograme în plus, păi este și normal să pui pe tine dacă ai 10 feluri de mâncare care mai de care mai grasă și plină de e-uri.

Cu această ocazie le urez tuturor cititorilor rețelei un an nou cât mai bun și plin de împliniri, să aveți parte de bucurii și să fiți sănătoși, buzunarele să fie pline și să vă bucurați de performanță atât în online, cât și în offline.

La Mulți Ani!

Mâncarea De Sărbători

O să abordez în acest articol un subiect dezbătut și de prietenul meu Iulian pe un alt blog din rețea, vorbesc despre mâncare, mai bine spus, despre mâncarea în zilele de sărbătoare. De ce trebuie să avem atâtea feluri de mâncare pe masă? Înțeleg, vin musafiri, familia se adună, dar nu are rost să faci 10 feluri de mâncare din care o să ajungă la gunoi o mare parte, este o pierdere totală.


De ce atâtea feluri de mâncare pe lângă care avem și nu știu câte sortimente de prăjituri și băuturi care mai de care mai scumpe. Trist este că aceste mese necesită foarte mulți bani, iar oamenii fac tot posibilul să aibe pe masă de Crăciun și de Anul Nou cele mai bune feluri de mâncare, chiar și cei săraci fac un efort și împrumută bani sau trag mai tare pe sfârșit de an pentru mâncare, pentru că așa este tradiția, mâncare care ajunge la gunoi și munca depusă este în zadar, în cel mai bun caz toată această mâncare ajunge la un câine, să fie și la el sărbătoare.


După astfel de sărbători tot mai multă lume se plânge că au pus kilograme în plus, păi este și normal să pui pe tine dacă ai 10 feluri de mâncare care mai de care mai grasă și plină de e-uri.

Cu această ocazie le urez tuturor cititorilor rețelei un an nou cât mai bun și plin de împliniri, să aveți parte de bucurii și să fiți sănătoși, buzunarele să fie pline și să vă bucurați de performanță atât în online, cât și în offline.

La Mulți Ani!

vineri, 22 august 2014

Într-o discuție purtată cu prietenii la un pahar de "vorbă", am dezbătut și subiectul "Hackeri". Am fost puțin surprins de faptul că multă lume nu știe încă ce înseamnă "Hacker". Foarte mulți folosesc acest cuvânt, sau băgată sub puterea acestui cuvânt, toate persoanele care stau pe net și fac bani. Cei care fac bani de pe urmă netului prin diferite mijloace, legale sau mai puțin legale, nu sunt "Hackeri". Cei care comit fraude pe siteurile de lictatii, cei care trag țepe online, cei care fură CC-uri nu sunt hackeri.
 
Ce este un Hacker? Hacker-ul este acea persoană care reușește prin diferite metode să "spargă" servere. Să obțină acces la informații de tip personale sau guvernamentale. Hacker-ul are puterea de a modifica setările hardware sau software. Poate divulga secrete de stat. Acțiunea lui poate fii doar o simplă joacă, sau poate distruge servere. De multe ori un hacker nu acționează singur. Ei fac parte din grupuri de internauți axați pe așa ceva.
 
Cel mai cunoscut caz mediatizat este al tipului din ARAD. Acesta a reușit să intre în cele mai puternice servere din lume. Printre instituțiile afectate se numără NASA, Departamentul american pentru Energie și Marina Militară.

Ce înseamnă "hacker"

Într-o discuție purtată cu prietenii la un pahar de "vorbă", am dezbătut și subiectul "Hackeri". Am fost puțin surprins de faptul că multă lume nu știe încă ce înseamnă "Hacker". Foarte mulți folosesc acest cuvânt, sau băgată sub puterea acestui cuvânt, toate persoanele care stau pe net și fac bani. Cei care fac bani de pe urmă netului prin diferite mijloace, legale sau mai puțin legale, nu sunt "Hackeri". Cei care comit fraude pe siteurile de lictatii, cei care trag țepe online, cei care fură CC-uri nu sunt hackeri.
 
Ce este un Hacker? Hacker-ul este acea persoană care reușește prin diferite metode să "spargă" servere. Să obțină acces la informații de tip personale sau guvernamentale. Hacker-ul are puterea de a modifica setările hardware sau software. Poate divulga secrete de stat. Acțiunea lui poate fii doar o simplă joacă, sau poate distruge servere. De multe ori un hacker nu acționează singur. Ei fac parte din grupuri de internauți axați pe așa ceva.
 
Cel mai cunoscut caz mediatizat este al tipului din ARAD. Acesta a reușit să intre în cele mai puternice servere din lume. Printre instituțiile afectate se numără NASA, Departamentul american pentru Energie și Marina Militară.

marți, 19 august 2014


O relație ar trebui să-ți îngrădească libertatea? Orice fel de libertate?
Am prietene cu care nu pot ieși în oraș la o cafea, pentru că nu le permite prietenul. Trebuie să merg la ele acasă, ori să vină ele la mine. Dumnezeule. Nu pot să ies cu ele la un bar apropiat de blocurile noastre. Și nu exagerez.
Am prietene care nu au voie să poarte o discuție cu un băiat pentru că se supără prietenul. Și nu mai avem 16 ani.
Am prietene care nu au voie să își găsească un job undeva unde programul depășește ora 24. Sau să fie bar/pub/restaurant, ori loc frecventat și de băieți.
Am prietene care nu mă mai cunosc în zilele/orele în care partenerii lor au liber de la muncă. Stau legați. Sau încuiați.
Și ce mi se pare mai ciudat e faptul că lor li se pare normal așa ceva. Mai ai o viață pe lângă faptul că ai partener.
Eu, am prieteni, majoritatea băieți. Dacă de ani de zile vin la mine dimineața ca să bem cafeaua, și niciodată nu s-a întâmplat nimic între noi, nu o să se întâmple acum, când am pe cineva. Am dreptul să ies în oraș singură, fără el, la fel cum și el poate să facă același lucru. Asta nu înseamnă că o să îl iau după colț pe primul care apare, sau el o să-o ia pe prima.
Și da, ai nevoie de încredere. Poate de aceea am ales să rămân lângă el, pentru că am încredere în el. Încredere și respect. Și poți să fii ținut din scurt, pentru că dacă vrei să faci ceva, tot o faci. Îți găsești singur ocazia.
Cel puțin în viziunea mea, o relație nu înseamnă că trebuie să mă rup de restul lumii, să nu mai am discuții cu prieteni de sex masculin, să nu pot bea o cafea în oraș cu un amic, sau să îmi las baltă cunoștințele, doar pentru că al meu iubit îi încuiat. Și m-ar modela și pe mine tot așa.
Așa se vede de afară. Ori văd eu totul cu prea multă libertate?

Relații? Sau cum să ne rupem de restul lumii?


O relație ar trebui să-ți îngrădească libertatea? Orice fel de libertate?
Am prietene cu care nu pot ieși în oraș la o cafea, pentru că nu le permite prietenul. Trebuie să merg la ele acasă, ori să vină ele la mine. Dumnezeule. Nu pot să ies cu ele la un bar apropiat de blocurile noastre. Și nu exagerez.
Am prietene care nu au voie să poarte o discuție cu un băiat pentru că se supără prietenul. Și nu mai avem 16 ani.
Am prietene care nu au voie să își găsească un job undeva unde programul depășește ora 24. Sau să fie bar/pub/restaurant, ori loc frecventat și de băieți.
Am prietene care nu mă mai cunosc în zilele/orele în care partenerii lor au liber de la muncă. Stau legați. Sau încuiați.
Și ce mi se pare mai ciudat e faptul că lor li se pare normal așa ceva. Mai ai o viață pe lângă faptul că ai partener.
Eu, am prieteni, majoritatea băieți. Dacă de ani de zile vin la mine dimineața ca să bem cafeaua, și niciodată nu s-a întâmplat nimic între noi, nu o să se întâmple acum, când am pe cineva. Am dreptul să ies în oraș singură, fără el, la fel cum și el poate să facă același lucru. Asta nu înseamnă că o să îl iau după colț pe primul care apare, sau el o să-o ia pe prima.
Și da, ai nevoie de încredere. Poate de aceea am ales să rămân lângă el, pentru că am încredere în el. Încredere și respect. Și poți să fii ținut din scurt, pentru că dacă vrei să faci ceva, tot o faci. Îți găsești singur ocazia.
Cel puțin în viziunea mea, o relație nu înseamnă că trebuie să mă rup de restul lumii, să nu mai am discuții cu prieteni de sex masculin, să nu pot bea o cafea în oraș cu un amic, sau să îmi las baltă cunoștințele, doar pentru că al meu iubit îi încuiat. Și m-ar modela și pe mine tot așa.
Așa se vede de afară. Ori văd eu totul cu prea multă libertate?
Am o problemă. Una foarte mare, chiar. Cred că dacă ar exista o boală care se manifestă așa, aș fi prima care ar avea-o.
Am o mulțime de cunoștințe, și se face că ne întâlnim și pe rețelele de socializare, și se face că ajung să-mi stric părerile neutre despre unii doar prin faptul că văd niște fraze greșite scrise de ei. Ori manele.
* Da, manele. Și nu-mi veniți cu filozofii gen n-are importanță ce asculți, pentru că ești ceea ce asculți.*
Și problema mea îi vizează pe cei care au avut ocazia să meargă la o școală, dar care încă sunt niște agramați. Și să zic că mai îi vizează și pe cei care au trecut de vârsta de 14 ani, pentru că, totuși, când ești mic, ai tulburări de-alea adolescentine care pot include și o gramatică jucăușă.
Mi se pare jenant ca la varsta de 20 de ani să nu știi să scrii, să nu știi unde se pune o cratimă ori un i în plus. Mi se pare umilitor să și vii cu scuze cum că gramatica nu contează atât de mult, sau că ea nu are cu ce să te ajute în viitor.
Ești la facultate, și nu știi să scrii corect? Ce naiba cauți la facultate? Pentru ce îți trebuie facultate dacă nu știi să scrii corect? Pentru ce?
Aș vrea să se construiască un ținut care să fie doar al lor, al agramaților ăstora. Aș vrea să dispară din lumea asta.  Fac tot posibilul să stau cât mai departe de ei, pentru că, pentru moment e singurul lucru pe care pot să-l fac. Fiecare are piticii lui, iar piticul meu e ăsta. Mi-e scârbă de ei.
* Ar fi fost frumos să fiu profesoară de lb. română. Majoritatea pruncilor m-ar fi detestat, pentru că majoritatea ar fi rămas corigenți.
Vă doresc să aveți un ținut al vostru, plus răul din melodia asta.

Vreau un ținut doar al agramaților

Am o problemă. Una foarte mare, chiar. Cred că dacă ar exista o boală care se manifestă așa, aș fi prima care ar avea-o.
Am o mulțime de cunoștințe, și se face că ne întâlnim și pe rețelele de socializare, și se face că ajung să-mi stric părerile neutre despre unii doar prin faptul că văd niște fraze greșite scrise de ei. Ori manele.
* Da, manele. Și nu-mi veniți cu filozofii gen n-are importanță ce asculți, pentru că ești ceea ce asculți.*
Și problema mea îi vizează pe cei care au avut ocazia să meargă la o școală, dar care încă sunt niște agramați. Și să zic că mai îi vizează și pe cei care au trecut de vârsta de 14 ani, pentru că, totuși, când ești mic, ai tulburări de-alea adolescentine care pot include și o gramatică jucăușă.
Mi se pare jenant ca la varsta de 20 de ani să nu știi să scrii, să nu știi unde se pune o cratimă ori un i în plus. Mi se pare umilitor să și vii cu scuze cum că gramatica nu contează atât de mult, sau că ea nu are cu ce să te ajute în viitor.
Ești la facultate, și nu știi să scrii corect? Ce naiba cauți la facultate? Pentru ce îți trebuie facultate dacă nu știi să scrii corect? Pentru ce?
Aș vrea să se construiască un ținut care să fie doar al lor, al agramaților ăstora. Aș vrea să dispară din lumea asta.  Fac tot posibilul să stau cât mai departe de ei, pentru că, pentru moment e singurul lucru pe care pot să-l fac. Fiecare are piticii lui, iar piticul meu e ăsta. Mi-e scârbă de ei.
* Ar fi fost frumos să fiu profesoară de lb. română. Majoritatea pruncilor m-ar fi detestat, pentru că majoritatea ar fi rămas corigenți.
Vă doresc să aveți un ținut al vostru, plus răul din melodia asta.